Acesta este un guest post scris de către Alexandru Ghinea, liderul și inițiatorul Proiectului Satelitului Românesc Elysium. În articolul de față este prezentată o părere sinceră legată de tehnologie, în general, și de Facebook, în special. Lectură plăcută.
Eu sincer cred că nu! În continuare voi trata povestea “eternului” și “fașcinantului” Facebook și de ce am ales să-i spun nu! În continuare te invit să fii martorul unei declarații de rezistență în fața unui monolit informațional. Voi fi incisiv, voi judeca dur problema, dar voi fi și tandru pe marginea subiectului. Am să justific fiecare emoție, idee și scânteie de părere pe care mi-l lasă acest produs al secolului XXI. Vă voi ruga să fiți răbdători și să analizați punctul în care stau și din care îmi fac judecata.
Mă numesc Alexandru-Răzvan Ghinea, studiez Inginerie Electrică și Calculatoare în limba engleză și în momentul scrierii acestui articol, tocmai am trecut cu bine de sesiunea de iarnă din al treilea an de studiu. După lungi monologuri am ales să imi continui studiile la Universitatea Transilvania în orașul pe care îl vizitasem fugitiv cu 9 ani în urmă, dar care îmi lăsase o impresie de basm.
Spun lucrul acesta pentru că până atunci știam că orașul trebuie să fie prin definiție gri și agitat, până la acea vârstă cunoscând doar Ploieștiul și Bucureștiul.
Atunci când eram prea mic și mi se terminau piesele LEGO pentru marele meu proiect, obișnuiam să confecționez altele din lemn pentru a-mi termina ideea iar, când au aparut jucăriile cu motorașe electrice, eram în al nouălea cer.
Obișnuiam să fur dintr-un anume tip de jaluzele părțile de care aveam nevoie pentru avioanele mele, care zburau cat de cat. Obișnuiam să-mi pierd noptile ascuțind creioane și imaginându-mi sisteme de viraj controlate electric cu tot cu suspensii… pe urmă a venit școala, care m-a învățat abc-ul și alte prostii (pentru cei ce cred că exagerez, eu sunt născut în luna mai, așa că până în septembrie, când am fost dat la școală, am avut o fereastră incredibilă de timp).
Acum sunt implicat în proiectul Elysium. Prin acest proiect încerc să umplu un gol în sufletul tinerilor cercetători aspiranți. Consider acest proiect o misiune, care a început dintr-un eșec și vreau să demonstrez că dacă iți dorești ceva, acel ceva se poate întâmpla și fără “dar” și ”poate” iar eșecul este o parte integrata a succesului (vreau ca lumea să înțeleagă asta).
Consider ca dacă ne-am lua o oră pe zi și ne-am duce în scoli pentru a inspira tinerele suflete să facă ceva, societata ar fi mai puțin plină de lucrurile de care tu și eu ne temem. Eu sunt tipul fașcinat de Univers, de fizică, dupa cum vezi mă consider un filantrop…
Am avut un model în copilărie, el a fost Prorectorul Universității din București, și a avut ca vis fizica, pentru care a și fost premiat în cadrul Academiei Române. L-am iubit mult, mai mult acum, pentru că atunci eram mult mult prea mic să înțeleg. Așadar sfătuiesc să apreciezi fiece gram de vorbă de la cei apropiați, pentru că nu știi când pot pleca. Dar consider, acum, că ideile lui au fost incubate în mine și au înflorit peste ani. Aș vrea să dedic pe această cale proiectul acestui adevărat domn.
După cum vezi, am fost învățat de mic să pun o întrebare esențială: “De ce?” Iar acum, că mă cunoști un pic mai bine decât acum 5 minute, te invit să analizezi de ce am ales să-i spun nu Facebook-ului.
Cum ai aflat de Facebook?
Am aflat de el prin agregatele de știri pe care le folosesc și astăzi: Neowin și Lifehacker.
Ești activ pe Facebook?
Depinde ce înseamna activ, eu personal fiind implicat în proiectul Elysium încerc să țin lumea la curent cu progresul proiectului, iar posturile pe care le fac abia au un iz tehnic, nedorind în niciun fel aglomerarea cu termeni “dubioși”. Nu am deținut vreodată și nici nu detin un cont personal de Facebook, mă descurc foarte bine cu Twitter și Atom Feeds.
Prefer să am control maxim asupra sursei de informație. Dar, din 68 de persoane (câte ne urmăresc acum ) văd că lumea este interesată în continuare de “bălării” și “panaramele internetului”, “citate cu șpil” etc. În niciun caz nu văd întrebări de genul “Ce mai facem?”. Dar nu e de condamnat, poate Elysium nu a fost făcut pentru Facebook. Sau poate Facebook-ul este făcut pentru altceva (să facă bani).
Personal, am ales Facebook din cauza cifrelor pe care le arată demografia lui. Poti găsi de la copii cu conturi false până la oameni foarte în vârstă. Am crezut că am o șansă pentru promovare, m-am înșelat.
Te poți numi dependent? Ce ar însemna dependența de Facebook pentru tine?
Nu mă numesc dependent… Încerc să tin pe cât posibil, la nivel personal, legătura dintre Facebook și propria identitate, foarte departe una de cealaltă.
Lumea nu îl ințelege pe deplin. Am militat odată pentru libertatea în exprimare. Facebook nu permite asta, aici toată informația este filtrată, până și comentariile considerate de majoritatea oamenilor cel puțin cu o educație medie ca fiind juste, sunt moderate prin “remove”.
Daca vrei să vezi libertate în exprimare încearcă puțin comunitatea “4chan” – e un format interesant. Acolo e adevarata lume, ce gândește ea și e chiar uimitor să observi cum se fac agregate întregi de concepte din informație nemoderată, neflitrată, etc. ce în lumina Facebook-ului ar fi aruncate la gunoi.
Facebook-ul este pentrul omul cosmopolit. Eu nu sunt așa ceva. Sunt mult prea simplu pentru el, nimeni nu-ți citeste pagina personală (decat dacă vrea să te agațe 
).
Crezi că are rost promovarea pe Facebok?
Cred că are, și aici depinde mult profilul activității pe care o întreprinzi. Știința este mereu pe ultimul loc. Nu găsesc nimic atractiv pe Facebook, tehnologic vorbind. Securitatea era aproape jalnică ultima oară când am “verificat”, nici măcar informațiile de acolo nu sunt utile la un nivel cu adevărat incitant, ci sunt regurgitări ale site-urilor mamă. Mai degrabă lumea în sine, la nivel de persoana se promoveaza prin multe lucruri cu descendență adolescentină. Parcă toată lumea și-a făcut o injecție cu “Facebook”.
Unii îl folosesc pentru distracție, alții să țină legătura cu cei dragi, colegi de muncă. Dar, în sine, Facebook deschide o nouă perspectivă asupra sinelui, singurul lucru care mi se pare interesant de altfel, dualismul personalității ce ți-l poti dezvolta acolo și este înșelător…. Acum trebuie să ai grijă de două personalități. Cum să le prezinți, depinde în totalitate de tine, iar lumea tinde să omită faptul că, mai nou, și angajatorii stau pe Facebook.
Acum, că am terminat seria de intrebari, voi continua prin a povesti ce înseamna pentru mine a fi sau a nu fi “conectat” și nu în ultimul rând despre politica fașcistă a Facebook-ului…
În primul rând, lumea nu dă suficient credit e-mail-ului. Spre exemplu, Google Mail face o treabă grozavă cu serviciile de e-mail și felul în care interacționează acesta, cu Google Docs și Google Labs.
Personal, folosesc extension-ul “adblock” care m-a ajutat să scap aproape în totalitate de orice urmă de Facebook, de pe site-urile pe care le vizitez.
M-am săturat de status-uri, m-am săturat de like-uri, și în niciun caz nu mă interesează cui ii mai place ceea ce citesc, nu vreau sa fiu conectat, prefer să inchid telefonul când fac sex, nu mă interesează daca esti single sau într-o relație, nu mă interesează când apare noul telefon Facebook și dacă HTC îl integreaza în interfața SenseUI, și în NICI un caz nu mai vreau cuvântul prieten să fie atât de ieftin și lipsit de potență, acest cuvânt obișnuia să însemne ceva!
Vreau ca lumea să înțeleagă lucrurile pe care le face acest produs, pe deplin! Spun asta în ideea în care, pe lângă utilitatea pe care o promovează Facebook-ul, mai este folosit și pentru a scoate “numere” în tabelele demografice ale companiilor care iți vor băga pe gât în urmatorii 2 ani produsul de care “ai nevoie” atât de mult. Reclama personalizată… E sufocant, invaziv…
Iar Zuckerberg e prea meschin și fascist pentru propriul gust. He thinks you are a “dumb fuck”.
Lucruri de bine?
Te poți plânge primarilor pe Facebook fără să primești răspuns!
În încheiere, vreau să te las cu o întrebare: ce ai face dacă toată povestea “conecteaza-te” se termina brusc (colaps total)? Imaginează-ți de dragul argumentului!
Nu cred că Facebook este un pas înapoi, ci este un pas stâng în față.
Consider că părerile lui Alexandru sunt pertinente și te invit să îți exprimi gândurile printr-un comentariu. Elysium este primul satelit studențesc construit la Brașov și care urmează să fie lansat în spațiu în 2014. Urmează o fază intermediară de test prin lansarea BaloonSat în săptămânile ce urmează. Eu zic să îi susținem care cum putem mai mult, mai ales că este nevoie de fonduri pentru proiectele intermediare.
Pentru cei ce mă citesc și au blog îi rog să considere acest articol o leapșă și să scrie ce cred ei despre tehnologie. Nu uitați să puneți link către Elysium, au nevoie de sprijinul nostru. La fel, puteți intra pe Facebook și să dați add profilului Elysium. Să nu uităm să îi susținem și material.
{ 8 comments… read them below or add one }
“Facebook-ul e facut ca sa faca bani”… Normal ca si de asta e facut, pe langa faptul ca ajuta oamenii sa promoveze anumite produse si sa socializeze. Crezi ca fondatorul Facebook l-a creat fara sa astepte nimic in schimb? Ar fi culmea! Toate obiectele sunt facute si pentru a se obtine bani de pe urma lor, dar asta nu inseamna ca nu ne sunt utile.
) Dar cam are dreptate :-”
)
Felicitari pentru ceea ce faci & succes in continuare! Tara are nevoie de tineri ca tine
Parerea mea e ca sensul cuvantului prieten s-a denaturat nu neaparat datorita Facebook-ului, ci si datorita Messenger-ului, Hi5-ului…
Nasoala chestia cu Mark Zuckerberg
Numai ca, totusi, cine e interesat de datele personale ale unor romani…?!
Cam drastica poza aia
Eu folosesc Facebook. Daca ar cadea Facebook, nu s-ar sfarsi lumea mea, nicio grija! As pierde contactul cu prietenii din strainatate, dar as supravietui.
Da, e adevarat ca e cam drastica, poza. Imainea este facuta de mine, nu de autorul articolului. Ideea este ca Alex are dreptate in multe privinte. Si, bineinteles, daca faci ceva este normal sa astepti si un profit. Cat despre datele oferite sa stii ca au on valoare foarte mare. Asta pentru ca reclamele personalizate au menirea de ate provoca sa cumperi mai mult
*”Toate obiectele sunt facute si pentru a se obtine bani de pe urma lor, dar asta nu inseamna ca nu ne sunt utile.”
)
Vreau sa-ti dau drept contra argument: Wikipedia si chiar echivalentul lui Facebook in materie de utilitate Diaspora, ambele sunt sustinute din donatii iar Diaspora e chiar open-source, si NU sunt facute sa faca bani, (nu nici din reclame). Alt exemplu ar fi “obiectul” pe care incerc sa-l pun la cale cu actuala echipa din Elysium si care de fapt este mai mult o donatie colosala, pentru mintile celor mici. Te-as putea tine in exemple pana cand reusim sa lansam satelitul!
Si pana la urma, orice lucru facut din inima si care nu scoate vanitatea din noi, este “un obiect” ce nu este facut pentru bani.
*”Parerea mea e ca sensul cuvantului prieten s-a denaturat nu neaparat datorita Facebook-ului, ci si datorita Messenger-ului, Hi5-ului…”
Niciuna dintre acele retele nu a atins faima si nivelul prin care se influenteaza dinamicile sociale, asa cum o face facebook. Exemplu: facebook are 450 milioane de utilizatori, MySpace: 180 de milioane, Yahoo! : 250 de milioane.
Ideea este ca facebook deja are efectul bulgarelui si influenteaza in mod exponential vis-a-vis de partenerii sai de piata(chiar daca acestia au aparut inaintea Facebook-ului)
Cel mai interesant este ca Facebook a stabilit si niste stereotipii care nu erau inainte. S-au facut si videoclipuri cu poke, like si alte asemena. Mai nou, daca dai like, acel like are si utilitatea de share si va fi afisat pe loc in contul tau ca ai placut un websit. Un lucru bun a facut totusi: nu ne mai permitem asa de usor sa ne ascundem datele personale, mai ales pentru cei crae vor sa fie populari, in genul bloggerilor, de unde se cere ca profilul de FB sa fie sinonim cu omul real.
Facebook-ul poate fi util … pentru cine stie sa-l foloseasca. Din pacate creeaza dependenta. Din cate am inteles 75% dintre americani au cont. In Romania numarul utilizatorilor ar putea ajunge la 5 milioane. Lumea prefera sa stea pe facebook decat sa iasa afara si sa ia o gura de aer, ceea ce e grav !
Din pacate eu sunt in partea de dependenta, dar de twitter, facebook, reader si mail
mi-am propus ca o zi din luna sa nu deschid calculatorul deloc. stii ce greu o sa imi fie? sa nu uit: am trimis mail catre tine 
Oau, fain a scris omul ăsta. Hai să nu zic că aş fi de acord cu el în totalitate (aş fi ipocrit, doar am cont de facebook si-l accesez zilnic). Dar îmi place că, cel puţin asta e impresia mea generală, îşi argumentează cazul fără patimă, destul de rece şi relaxat.
O zice din suflet si am apreciat asta. Nu putem sa fim cu totul de acord, dar celputin in cazul lui Facebook nu si-a dus prea mult contributia.
{ 1 trackback }